Mai precis el spune ca daca un strain ar pleca din sat inspre moara cu noroc ar strabate “locuri bune” fiindca la capatul calatoriei sale s-ar bucura de ospitalitatea noului hangiu care l-ar trata ca pe un frate, dar daca acelasi calator ar pleca de la han mai incolo ar da de “locuri rele”, strabatute de uriasele turme de porci manate de porcarii brutari, salbatici, gata oricand sa
Moara cu noroc. de Ioan Slavici. Varianta 1: Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist şi membru corespondent al Academiei Române. Provenind dintr-o familie de tărani ardeleni, remarcabila operă literară a lui Ioan Slavici este influenţată de viaţa satului ardelean.
Moara cu noroc este alcătuită din şaptesprezece capitole, cu o structură riguroasă şi are ca temă consecinţele nefaste pe care le are setea de îmbogăţire asupra oamenilor; are o acţiune amplă, care se desfăşoară pe parcursul unui an, între două repere temporale cu valoare religioasă: de la Sfântul Gheorghe până la Paşti.
Nuvela solida, cu subiect de roman“ (G. Calinescu), “Moara cu noroc” ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici, iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. Scriitorul este adeptul unui “realism poporal”, in conformitate cu care idea de om sarac, dar fericit, predomina in nuvelele sale.
6)Subiect. Expozitiunea il prezinta pe Ghita, om modest si sarac dintr-un sat transilvanean care, dornic sa-si scoata familia din saracie, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc. Intentia sa era sa stranga bani pentru a-si cumpara un atelier cu 10 calfe pentru a deveni un om respectat, deoarece in societatea in care traia, omul nu mai era apreciat pentru calitatile morale, ci
Nuvela „Moara cu noroc” a fost publicată pentru prima dată în volumul „Novele din popor”, în anul 1881. Acest volum reprezenta debutul literar al lui Ioan Slavici, iar opera de față a avut parte de varii aprecieri critice, printre care și cea a lui Titu Maiorescu.
Moara cu noroc începe și se termină cu cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiță: „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” și respectiv „Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat! ” care sugerează unitatea întregului.
Nuvela psihologica Moara cu noroc – Ioan Slavici Autor Ca scriitor, Ioan Slavici apartine epocii marilor clasici (1870-1890) alaturi de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creanga si Titu Maiorescu. Cele mai reprezentative nuvele ale sale sunt “Popa Tanda”, “Budulea Taichii”, “Moara cu noroc”,”Padureanca”,etc. Geneza operei Opera “Moara cu noroc” are ca an de aparitie anul …
Moara cu noroc a fost publicată în volumul Novele din popor în 1881 și reprezintă „prima mare nuvelă realistă din literatura română” (Nicoale Manolescu) cu elemente de analiză psihologică a personajelor. Specie a epicii în proză, nuvela Moara cu noroc are un singur fir narativ, liniar, care se dezvoltă după modelul momentelor subiectului.
